Segun sugerencia y reglanan di Organisacion Mundial di Salud, Ministerio di Salud di Aruba a dicidi cu entrante 1 di maart 2018, ta exigi e certificado Internacional di Vacunacion of Profilaxis (CIVP),  kiermen e vacuna contra keintura geel, miho conoci como Carchi Geel, di tur pasaheronan cu drenta Aruba for di luganan den riesgo di keintura geel. 

E  vacuna ta obligatorio pa tur bishitante di Centro America, Sur America y Africa (Luganan cataloga di riesgo halto), cu ta bin di e siguiente paisnan: Argentina, Bolivia, Peru, Ecuador, Colombia, Brasil, Venezuela, Paraguay, Panama, Guyana Frances, Guyana, Surnam, Trinidad y Tobago, Angola, Benin, Burkina Faso, Burundi, Costa di Marfil, Guinea Ecuatorial, Etopia, Gabon, Gambia, Ghana, Guinea, Guinea Bissau, Kenia, Liberia, Mali, Mauritania, Niger, Negeria, Senegal, Sierra Leona, Sur Sudan, Sudan, Togo y Uganda. E medida aki no ta aplicabel pa pasaheronan cu ta bin di Chile y Uruguay. No ta considera e paisnan aki den e zona di riesgo di e malesa menciona.

Pa e tin validez, mester aplica e vacuna por lo menos 10 dia prome cu biaha. Kiermen cu bishitantenan mester vacuna 10 dia prome cu drente Aruba. Ta importante pa tene na cuenta cu si e pasahero a vacuna mas cu 10 aña pasa o menos y ainda e ta conserva su documento di vacunacion contra keintura geel, no mester haci’e di nobo. Pero, si e bishitante a perde su certificado, e mester vacuna di nobo, cual lo no tin ningun efecto secundario.

Mester presenta e carchi geel na e funcionario di Departamento di Inmigracion, Seguridad y Alarma di Aruba (IASA).

Bishitantenan cu a a nace den e zonanan cataloga como di riesgo, pero ta biba den Europa y Merca y ta biaha pa Aruba no mester presenta e carchi geel ni realisa e vacunacion.

Pasaheronan cu ta biba den Europa y Merca y cu ta biaha via e paisnan cataloga como di riesgo halto pa keda contagia cu keintura geel pa Aruba, si mester di haya vacuna y presenta e carchi di vacunacion.

Excepcion tin pa:

  1. Biaheronan cu tabata den paisnan cu riesgo y ta di transito pa Aruba. Tambe ta inclui esnan cu mester sali y bolbe drenta na aeropuerto y cruseronan den menos di 24 ora.
  2. Biaheronan rumbo pa Aruba cu tabata di transito via e paisnan den riesgo (den nan aeropuerto y wafnan).
  3. Biaheronan cu tabata den e paisnan considera di riesgo prome cu drenta Aruba y a keda pa un periodo di por lo menos 6 dia den un pais cu no ta den riesgo y no a haya kientura durante e periodo.

Importante pa subraya pa aerolinia y crucero:

  1. E mesun reglanan cu ta aplica pa pasaheronan tambe ta conta pa e tripulacion di cabina y management na tera (cu no ta biaha).
  2. Independientemente di e rekesitonan, ta sugeri pa tur miembronan di tripulacion mester vacuna contra keintura geel ora cu na ta biaha regularmente pa paisnan cu ta considera di hopi riesgo.  
  3. Tur detaye relaciona cu e excepcion di e rekisito (incluyendo punto 1, 2, 3 menciona anteriormente) cu lo inclui den e TIMATIC.

Den e siguiente casonan, bishitantenan no mester e certificado menciona:

  1. Si nan ta bin den vuelonan di conexion ( incluyendo tripulacion di cabina) of crucero y ta keda menos di 24 ora riba e isla;
  2. Muchanan menor di 9 luna di edad;
  3. Pasaheronan cu historia di reaccion di hipersensibiliddad agudo na cualkier componente di e vacuna (cu ta inclui: gelatina, webo, productonan di webo, proteina di galiña).
  4. Personanan cu tin e desorden di Thymus.
  5. Individuonan cu nan inmunidad ta comprometi cu tin e siguiente sintomanan: infeccion di HIV sistematico of AIDS, neoplasmas maligno, malesa di inmunodeficiencia primaria, radioterapia. Si e pasahero presenta algun di e contraindicacionnan medico pa e vacuna contra keintura geel, mester presenta un dispensacion medico actualisa prome cu e fecha di biahe.

Muhernan na estado y den periodo di duna pecho y personanan di 60 aña pariba mester consulta cu nan dokter y si den caso cu ta recomenda pa no vacuna, mester presenta un carta di dokter recien y seya.