Turismo
Link naar website van www.aruba.com
Evenementonan na Aruba
Arubahuis

Aruba y Reino

Structura estatal di Aruba y Reino Hulandes

Historia | Constitucion di Aruba | Derecho fundamental | La Reina y Gobernador | Monarkia | Gobernacion | Control | Fuente

Historia

E nomber Aruba probablemente ta bin di e idioma Arawak cu ya no ta existi mas. E prome biaha cu e palabra Aruba ta aparece, ta den un documento cu ta data for di 1526. Nunca por a determina si e nomber di e isla ta danki na su habitantenan of ta net robes.

Alonso de OjedaE prome habitantenan di Aruba tabata e Indjannan Caquetios di e tribo Arawak.
Na aña 1499 e prome Europeano cu a yega riba e beachnan di Aruba ta e descubrido Spaño Alonso de Ojeda.
Rond 1515 Spañonan a deporta e Indjannan di Aruba pa Hispañola, (Republica Dominicano) unda nan mester a traha como esclavo den e mina di koper y plantacion.
Di tera firme otro Indjannan a bin establece na Aruba. Na 1526 Juan d’Ampues, un mandatario Spaño lo a cuminsa rehabita Aruba atrobe.

Stam van Arawak IndianenNa 1636, durante e culminacion di e Guera di 80 Aña entre Hulanda y Spaña, e Hulandesnan, bou di mando di Johannes van Walbeeck, a conkista Aruba pa e compania colonisado “West Indische Compagnie”.
Cu yegada di Hulandesnan mayoria di e Indjannan a bandona Aruba y a bay establece nan mes na tera firme (continente Sur America).
E compania “West Indische Compagnie” a destina Aruba como luga di cria bestia pa provision di cuminda pa Corsou.

Cas West-Indisch na AmsterdamE representante local di “West Indische Compagnie” tabata un commandeur. E autoridad central tabata den man di un director. E director tabata nombra door di “Heren XIX”
(mandatarionan di W.I.C.) cu aprobacion di Staten General. E director tabata cay bou di e “Gobierno halto” un colegio di gobernantenan di “West Indische Compagnie” di e colonia Brasil.

Durante e periodo di 1804-1806, si no ta Hulanda ta Inglatera of ta Francia of ta e general Venezolano, Fransisco de Miranda, tabata ocupa Aruba. Na 1805, durante e periodo di Napoleon, e Inglesnan a tuma mando over di e isla. Na 1816 a duna Aruba bek na e Hulandesnan.

Despues cu e Inglesnan a duna Aruba bek na Hulanda na 1816, e gobernacion general a cay bou di mando di e Rey di Hulanda. E islanan ariba tabata forma un colonia apart. Na 1928 a pone nan hunto cu Surnam y tabata goberna nan for di Paramaribo.
Binti aña despues, na 1948, un constitucion nobo a bin na vigor den Reino Hulandes y cu ta duna pueblo mas poder.

Na 1865 un reglamento nobo a bin na vigor pa Corsou y pa e cinco islanan cu tabata cay bou di Colonia Corsou. E mandatario mas halto local tabata ta un gobernador na Corsou. Contrario cu Surnam, Antia Hulandes no a haya representante di pueblo riba e nivel colonial.

E tempo ey e mando local na Aruba tabata den man di un gezaghebber. Dos “landraden” tabata yuda gezaghebber. E habitantenan cu tabata tin derecho di vota tabata eligi e landraden pa cuatro aña. Gezaghebber y e dos landraden hunto tabata yama “Raad van Politie”. Nan tabata tin e gobernacion diario y nan tabata responsabel na e autoridad na Corsou.
E construccion estatal aki a keda na vigor te cu 1936 ora cu a institui “Staten van Curaçao” y e lucha rond di e posicion di e lista dentro di Reino tabata tumando luga na Aruba.

E reparticion di tareanan entre e gobierno colonial y e islanan no tabata regla na un manera concreto. Na Aruba tabata existi e necesidad ey bon cla. Ya na 1933 tabata tende e grito pa decentralisacion, na momento cu e “Raad van Politie” a pidi Corona pa reorganisa e colonia cu mas autonomia pa e islanan.

Por considera e “Staatsreglement” di 1936 y e “Kiesreglement” di 1937 como contesta (negativo) riba e peticion di e “Raad van Politie”. Despues cu a introduci e “Staatreglement” di 1936, e “Kiesreglement” di 1937 tabata stipula cu 6 di e 10 miembronan di Staten ta di Corsou, 2 ta di Aruba, 1 ta di Bonaire y 1 ta di Isla Ariba.

Koningin WilhelminaDurante su discurso historico riba 6 di december 1942, Reina Wilhelmina a priminti mas autonomia na e teritorionan na otro banda di lama despues cu Segunda Guera mundial termina. Ya durante guera caba e Comision Oppenheim a cuminsa pa inventarisa e deseonan estatal di e poblacion Antiano. E comision a yega na e conclusion cu e deseonan di Aruba pa mas autonomia, sigur no ta sin base y a propone pa duna mas autonomia y pa den futuro duna mas autoridad na e isla.

Riba 30 di juli 1947, 95 Arubiano prominente a dirigi nan mes pa medio di e “Raad van Politie” na Staten cu e peticion pa laga Corona sa cu den futuro nan ta desea di ta independiente di Corsou cu un propio status dentro di Reinado. Un comision di separacion institui na Aruba mester a elabora mas riba e status aki, den cua nan lo mester expresa oficialmente loke ta e deseonan esatatal di pueblo. Tabata tin asina hopi resistencia contra e conclusionnan di e comision Oppenheim cu a revoca e concepto di areglo di estado.

Na 1948 a institui e Comision Aruba/Curaçao bou di presidencia di van Poelje. E comision tabata tin e tarea pa expresa su mes con leu por duna Aruba un posicion apart den e orden huridico nobo. Door cu Aruba a bay di acuerdo cu e cambio di constitucion di 1948 y cu e resultadonan di e Conferencia di Mesa Rondo di 1948, un separacion for di Cursou a bira constitucionalmente imposibel. Antiyas di seis isla a bira un pais y a declara Antiyas como indivisible.

Relaciona cu e independencia di Indonesia, no tabata posibel pa sigui traha riba e futuro relacionnan entre Hulanda y e otro teritorionan Hulandes. Na 1949 a dicidi pa ehecuta un “Interimregeling”. Ora cu a traha e “Interimregeling”, Hulanda a priminti cu lo tene cuenta cu e ideanan di e Comision van Poelje”. Den e Interimregeling a inclui cu lo hisa e cantidad di asiento den Staten te cu 22. E reparticion a bira 12 pa Corsou, 8 pa Aruba, 1 pa Bonaire y 1 pa Isla Ariba. Den e “Interimregeling no a menciona e delimitacion di autoridadnan di islanan y pais”.

Na 1951 a regla e autoridadnan insular den e Reglamento Insular di Antia Hulandes (Eilanden Regeling Nederlandse Antillen). Autonomia di e cuatro teritorionan insular esta Aruba, Corsou, Bonaire y Isla Ariba tabata tin e modelo di municipio Hulandes. E autoridad di teritorio insular di Aruba pa tuma decision tabata limita. Staten a keda fiha e arena politico di Aruba.

Como preparacion pa introduccion di e Statuut pa Reino Hulandes a tene Conferenciannan di Mesa Rondo. Na 1954 a realisa e Statuut di Reino Hulandes. Ora cu a traha e Constitucion di Antia Hulandes, cu ta fiha e ordenamento constitucional, atrobe a ratifica e principionan fundamental di e Reglamento Insular di Antia Hulandes.

Koningin Juliana ondertekende in 1954 het StatuutDoor di realisacion di e Statuut, Reino Hulandes tabata consisti di tres pais cu tabata ta Hulanda, Surnam y Antia Hulandes, cu na cabes La Reina.
E organo gobernamental mas halto a bira Gobierno di Reino, cu tabata consisti di e conseho di minister Hulandes completo, e ministro plenipotenciario di Surnam y e ministro plenipotenciario di Antia Hulandes. E paisnan Surnam y Antia a haya autonomia. Gobierno di Reino tabata trata un cantidad di caso y interes comun, manera mantene independencia, defensa di Reino, relacionnan exterior, seguridad huridico y bon gobernacion.

Autonomiemonument op Curacao Di awo pa dilanti e pais Antia Hulandes ta consisti di cuatro Teritorio Insular cu ta: Aruba, Corsou, Bonaire y Isla Ariba. Gobernador ta e mandatario mas halto cu, riba proposicion di representacion di pueblo (Staten), Corona ta nombra pa un periodo di seis aña.
Representacion di pueblo, Staten di Antia Hulandes, tabata consisti di 22 asiento; 12 pa Corsou, 8 pa Aruba, 1 pa Bonaire y 1 pa Isla Ariba hunto.
Representacion di pueblo di Antia Hulandes ta di un sistema di un camara so.
E pueblonan di e teritorionan insular ta eligi nan representantenan den Staten pa cuatro aña.

E Teritorionan Insular di Antia Hulandes a haya un Conseho Insular (Eilandsraad) eligi. Na Aruba Conseho Insular tabata existi di 21 miembro cu pueblo ta eligi pa cuatro aña. Gezaghebber ta presidente di e Conseho Insular. Corona tabata nombra gezaghebber. Conseho Insular tabata nombra un colegio di mandatario (bestuurscollege) cu tabata consisti di por lo menos 2 y maximo 6 diputado. Gezaghebber tambe tabata presidente di Colegio di mandatario. Diputadonan tabata encarga cu e gobernacion diario di Aruba.

Debat in de Tweede Kamer in 1985 over ArubaTe cu 1986 e Reglamento Insular di Antia Hulandes, e Statuut y e Staatsregeling tabata determina e cuadro di derecho di estado y derecho di pueblo den cua Aruba tabata participa. Despues cu Surnam a bira independiente na 1975, Reino Hulandes tabata consisti di dos pais; Hulanda y Antia Hulandes. Durante e Conferencia di Mesa Rondo na 1983 a reconoce e autodeterminacion di tur e islanan di Antia Hulandes.


Riba prome di januari 1986 Aruba a haya su ‘status aparte’ den Reino Hulandes. Reino un biaha mas ta consisti di tres pais, esta Hulanda, Antia Hulandes y Aruba. Den e aña ey, e eerste gouverneur van Aruba F.B. TrompAruba a sali for di e constelacion Antiano, door di cual Aruba a bira e di tres pais den Reino.
Cu e status aparte, Aruba tin su propio representacion di pueblo, Parlamento di Aruba y su propio gobernador. Parlamento tin su presidente. Gobierno di Aruba ta consisti di ministronan y gobernador.

Na 1990 ministro di Asuntonan di Antia Hulandes y Aruba, Hirsch Ballin, den su documento “Schets voor een Gemenebestconstructie”, a laga sa cu Aruba no mester bira independiente mas na 1996.

Antia Hulandes tabata busca fervientemente un constelacion nobo despues di e Status Aparte di Aruba. E islanan no por a yega na un acuerdo cu ta satisface cada isla.

For di e tempo ey a discuti masha hopi mes con Reino Hulandes lo mester sigui. Na aña 2004 e perspectiva politico a bolbe cambia. E islanan kier a separa for di otro y a tene un referendum na aña 2004 y 2005. Curaçao y Sint Maarten a opta pa status aparte. Boneiro y Saba tabata desea di tin lasonan estrecho cu Hulanda. Sint Eustatius tabata kier a mantene Antia di cinco pero finalmente a opta alfin pa lasonan directo cu Hulanda.

Riba 2 november di aña 2006 a firma e ‘Slotverklaring’ entre Hulanda, Antia Hulandes, Curaçao y Sint Maarten. Den e acuerdo ta para cu Hulanda lo tuma 80 porciento di e debenan di Antia Hulandes (mas o menos 2,4 miyard euro). Asina e islanan di Antia Hulandes, cada uno riba nan mes por cuminsa un relacion nobo cu Hulanda. E islanan Boneiro, Sint Eustatius y Saba lo bira un municipio apart di Hulanda. Sint Maarten y Curaçao kier un relacion autonomo cu Hulanda. E proceso aki di renobacion estatal a haya un retraso considerabel cu rechaso di e ‘Slotverklaring’ di parti di Conseho Insular di Curaçao. E acuerdo ta encera cu Gobierno Hulandes tin di bisa riba e tereno financiero y hudicial di Sint Maarten y Curaçao. Esaki tabata inaceptabel pa e politiconan di Curaçao.

Bolbe na cuminsamento

 

Constitucion di Aruba

Constitucion di Aruba ta describi con Pais Aruba ta organisa. E ta contene reglanan cu ta stipula con e organonan gubernamental ta forma, con nan mester tuma decision y na kende y con nan mester responsabilisa nan mes. Hulanda conoce tres nivel di gobernacion: Gobierno Hulandes (nacional cu ta sinta na Den Haag), provincia y municipio. Antia Hulandes conoce dos nivel di gobernacion: Gobierno Central y Conseho Insular. Aruba conoce un nivel so: Gobierno di Aruba.

Bolbe na cuminsamento

Derecho fundamental

Derechonan fundamental di Reino Hulandes ta ancra den Statuut. Hulanda conoce su Derecho Fundamental, Aruba y Antia Hulandes tin cada un nan mesun Constitucion. E Derechonan Fundamental ta importante, nan ta para den e prome capitulo di Constitucion y nan ta conta pa tur cuidadano. Desde aña 1986 e ‘Samenwerkingsregeling’ ta valido entre Aruba y Antia Hulandes.

Bolbe na cuminsamento

La Reina y Gobernador

La Reina ta encabesa Reino Hulandes y cada un di e tres paisnan cu hunto ta forma Reino. Un gobernador ta representa La Reina na Antia Hulandes y na Aruba pasobra La Reina ta biba na Hulanda. Antia Hulandes (Boneiro, Curaçao, Saba, Sint Eustatius y Sint Maarten) y Aruba tin ambos nan propio gobernador cu ta representa La Reina como cabes di gobierno. Tambe e gobernador ta representa La Reina como hefe di Gobierno di Reino. Den e funcion aki e ta controla como ‘organo di Reino’ si gobierno ta actua conforme ley. Su tarea como hefe di gobierno ta regla den Constitucion. Su tarea di controlador como ‘organo di Reino’ ta regla den e Reglamento di Gobernador.

Conseho di Ministro Hulandes hunto cu Ministronan Plenipotenciario di Antia Hulandes y Aruba ta fungi como Conseho di Ministro pa Reino. Asuntonan di Reino ta entre otro: mantencion di independencia y defensa di Reino; relacion extrerior; nacionalidad Hulandes; e reglamento di condecoracion di ridderorde, bandera y escudo di Reino; e reglamento di nacionalidad pa barco y stipulacion di exigencianan na barconan, cu ta nabega bou di bandera di Reino Hulandes, cu excepcion di barco di bela; supervision riba reglamento general cu ta concerni admision y expulsion di Hulandes; redaccion di condicion general pa admision y expulsion di stranhero y extradicion. Otro asuntonan tambe por bira asunto di Reino den consulta conhunto. Articulo 43 di Statuut ta stipula mas aleu cu salvaguardia e derechonan fundamental di humano y libertad, siguridad huridico y bon gobernacion ta asunto di Reino.

Bolbe na cuminsamento

MonarkiaEscudo di Reino Hulandes

Reino Hulandes ta un monarkia constitucional cu un sistema parlamentario. Esaki ta nifica cu e Rei(na) ta na cabes di estado. Un sistema parlamentario ta encera cu representantenan eligi dor di pueblo ta goberna e pais. Pueblo por vota riba personanan cu nan kier mira como nan representante. Pueblo ta eligi miembro di Parlamento (Parlamentario).

E miembronan di Cas Real tin derecho riba inmunidad y no ta carga responsabilidad politico, solamente ministronan ta responsabel. E inmunidad ta conta solamente si ministronan kier carga e respnsabilidad (responsabilidad ministerial). Rei(na) por haci un declaracion politico solamente si e Ministro Presidente Hulandes duna autorisacion pa esaki. Esaki ta conta tambe pa e gobernadornan. Gobernador tambe ta gosa di inmunidad como organo di Pais Aruba; e ta na cabes di gobierno Arubano, den nomber di Rei(na).

Rei(na) tin e derecho di conseha Ministro Presidente pa motibo cu e ta forma parti di gobernacion. Esaki ta conta tambe pa Gobernador como cabes di gobierno Arubano. Ministro Presidente di Aruba ta reuni regularmente cu Gobernador.

Bolbe na cuminsamento

Gobernacion

Rei(na) hunto cu Ministronan ta forma gobierno. Gobernador ta representa Rey of La Reina. Ministronan ta duna cuenta na Parlamento. E Ministronan hunto ta forma Conseho di Ministro. Ministro Presidente ta presidi Conseho di Ministro. Cada un Ministro tin un cierto tarea den gobierno. Cada un Ministro ta politicamente responsabel pa nan ministerio (departamentonan). Conseho di Ministro ta delibera y ta tuma decisionan tocante e maneho di gobierno.

Parlamento

Parlamento ta representa henter e pueblo Arubiano. Parlamento ta consisti di 21 miembro cu cada cuatro aña ta keda eligi durante un eleccion liber y secreto.

Separacion di poder

Pa por goberna e pais bon tin un separacion di poder den gobernacion. Parlamento hunto cu Gobierno ta traha ley (poder legislativo). Gobierno (Gobernador y Ministronan) ta ehecuta e leynan aki (poder ehecutivo) y huez ta huzga si e leynan ta wordo bon aplica.

Bolbe na cuminsamento

Legislacion

E fundeshi di gobernacion di un pais ta su leynan. Un pais por yama su mes un estado di derecho, si ta cumpli cu su leynan. E leynan ta conta pa un y tur na e mesun manera. E leynan di un pais ta di diferente indole. Un areglo inferior nunca por ta en pugna cu un ley superior. Un ordenansa nacional no por ta en pugna cu e derechonan fundamental cu ta para den prome capitulo di Constitucion of cu un acuerdo cu Reino a cera cu otro paisnan (por ehempel Acuerdo pa e Refugiadonan). E areglonan ta ordena di ariba bay abou como lo siguiente:

  • • Tratado.
  • • Statuut.
  • • Derecho Fundamental (un parti).
  • • Rijksregelgeving (van het Koninkrijk).
  • • ‘Samenwerkingsregeling’.
  • • Constitucion di Aruba.
  • • Ordenansa nacional.
  • • Decreto nacional cu ta contene medida general (ham).
  • • Decreto nacional y areglo ministerial.



Fuente: Wikipedia.nl

Bolbe na cuminsamento

Control

Control riba e maneho di gobierno ta sosode di e siguiente manera.

  • Supervision di Parlamento. Esaki por tuma luga entre otro durante reunionnan di Parlamento na unda ta trata entre otro leynan y ora cu Parlamentarionan ta haci pregunta sea por escrito of verbal na Ministronan. Tambe nan por haci uso di derecho di encuesta, derecho di enmienda y derecho di presupuesto.
  • Control dor di Camara di Control General y Banco Central.
  • Control dor di hues (administrativo).
  • Control dor di transparencia di gobienacion y participacion.
  • Supervision riba nivel mas halto. Por obliga Aruba pa duna cooperacion na reglanan di un organo superior (Reino).

E cambionan relaciona cu e restructuracion di Antia Hulandes por trece cambio den e structura di gobernacion di Aruba tambe. Tempo lo demostra cual lo ta e cambionan.

Bolbe na cuminsamento

Fuente:

Aller van H.B., 2005, Overzicht Staatkundige Geschiedenis Nederlandse Antillen en Aruba 1634 – 2006, Aruba. 

Bolbe na cuminsamento